Iubirea Ta...
Iubirea Ta, Domnul meu, e o floare,
un nufăr alb în amurgul amar,
e-un surâs printre dulci lăcrimioare,
un crin ceresc răsărit pe-un altar.
Iubirea Ta, Domnul meu, e o taină.
Ea-mi umple gândul de-un nou înţeles
care toate-mi destaină,
ca să-nţeleg pentru ce m-ai ales.
Iubirea Ta e-un inel ce ne leagă,
un scut sub care-l înfrunt pe cel rău.
E tot ce am, e viaţa mea-ntreagă,
de când trăiesc doar prin sângele Tău.
Iubirea Ta, Domnul meu, e-o lumină.
Dar când în piept vechi ispite vin iar,
atunci din nou pe faţa Ta divină,
în trist amurg, stropi de sânge răsar.
Poezie de Costache Ioanid din volumul Porumbiţe albe
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu