Tu, cântăreţ plăcut
Lui Traian Dorz
Tu, cântăreţ plăcut al Mântuirii,
rapsod încununat în lupta grea,
tu ai slujit în cortul întâlnirii
şi-ai dat răspuns Golgotei, jertfa ta!
Lăsând pe strune mâna să-se-avânte
sub valul lumii n-ai căzut răpus,
iar harfa ta n-a încetat să cânte
şi n-a cântat decât pentru Isus!
Din tineri ani, slăvind eternul Astru,
te-ai dăruit în cântec ne-ntrerupt
şi-n ochii tăi cei rupţi din cer albastru
a plâns un dor din dorul veşnic rupt.
N-au fost Betanii să nu-ţi ceară preţul,
nici mângâiere fără să suspini,
ca să rămâi până-n amurg drumeţul
cu ochii-n sus şi gleznele în spini.
Acum tu porţi pe tâmple nestemate,
ca bruma peste crengi de terebint,
dar mult mai multe-s roadele bogate
decât pe tâmple firele de-argint.
Şi-acolo unde cântă trandafirii
şi veşnic alte ceruri se deschid,
tu vei sluji în cetele măririi
şi vei cânta alături de David!
Poezie de Costache Ioanid din volumul Porumbiţe albe
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu