Când munca mea
Când munca mea se va sfârşi
mergând spre odihnire,
ce fericit voi auzi
duioasa Ta poftire.
Când ostenit îmi voi culca
spre Tine fruntea rece,
ce fericit odihna Ta
asupra mea va trece.
Când fără griji voi adormi
spre Mâine Dimineaţă
ce fericit mă va păzi
a păcii Tale faţă.
În marele-nvierii ceas
din a odihnei lume
ce fericit doritu-Ţi glas
mă va chema pe nume!...
— O, scump şi preaiubit Isus
cât harul Tău mă ţine
ce fericit şi ce supus
mi-e duhul meu în Tine.
Ce fericit şi-ncrezător
în Tine-s pe vecie
pot să trăiesc şi pot să mor
cu-aceeaşi bucurie.
Poezie de Traian Dorz din volumul Cântări nemuritoare
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu