Ce lacomi ne sunt ochii
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce nu-i al lor
răpim grăbiţi şi fructul ştiut otrăvitor.
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce li-e oprit
sărim grăbiţi şi-n focul ştiut nepotolit.
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce văd pe jos
deşi nu ştim ca lumea nimic mai mincinos.
Ce lacomi ne sunt ochii spre mult şi spre întins
deşi ne ştim curândul mormântului cuprins.
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce-i lucitor
deşi nu ştim ca viaţa nimic mai trecător.
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce nu-i permis
o, ştim dar ce puternic e-ndemnul spre abis.
Ce lacomi ne sunt ochii, ne-atrag spre ce nu vrem
e cupa otrăvită, o ştim, şi totuşi bem...
Eroi şi sfinţi sunt numai câţi ochii nu-i înving
privind străini la toate ei trec, dar nu ating.
Poezie de Traian Dorz din volumul Cântări nemuritoare
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu