Cu cât mai mulţi
Cu cât mai mulţi te-nalţă în faţa lor model
cu-atât mai mult dator eşti să şi le fii astfel.
Cu suflet mai fierbinte, cu mers mai luminos
să le-arzi tot mai aproape şi-aproape de Cristos.
Păşind dumnezeieşte peste-apele lumeşti
încrederea-n minune şi-n alţii s-o trezeşti.
Iertând dumnezeieşte cu preţ de suferinţi
cutremuraţi iertaţii să se renască sfinţi.
Iubind dumnezeieşte cu orice preţ amar
vei deveni mulţimii un steag, un scut şi-un far.
Chiar dac-ar cere-aceasta tot sângele să-ţi dai
ţi-l dă, că-n lume numai odată viaţă ai.
Trăindu-ţi-o eroic, jertfindu-ţi-o-ndrăzneţ
vei fi mântuitorul a mii şi mii de vieţii.
Iar inima mulţimii înalt şi luminos
te va ’nalţă aproape şi-aproape de Cristos.
Poezie de Traian Dorz din volumul Cântări nemuritoare
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu